≡ Meniu

Oamenii de la țară

la țară

Probabil că n am să uit niciodată primele zile la țară.

Bine, copil fiind, bunica m-a dus în fiecare an la rude, în Ardeal, așa că eram oarecumva familiarizat cu mediul și oamenii.

Totuși, una e în vizită, alta e zi de zi… Îmi aduc aminte că n-am fost sigur dacă să fac și iernile la țară…  Acum, dacă mă întrebi, ador iarna aici.

În fine, azi aș scrie două vorbe despre oamenii de la țară.

Deși oamenii sunt cam la fel peste tot, eu am fost uimit de naivitatea, curiozitatea, buna cuviință și în general felul, modul lor de a vedea viața.

La Bucureșți, dacă te salută vreun străin, zici că are ceva cu tine, poate sigur vrea să-ți vândă ceva, ceva nu-i în regulă…

Aici, la țară, toată lumea salută pe toată lumea, e ceva natural, simplu, care pentru mine are sens dat fiind că sunt un om deschis dar pentru un bucureștean e atât de ciudat…

Aici, la mine la țară, vecin înseamnă mai mult decât prieten, înseamnă ”bună ziua” peste gard, înseamnă ”ia vecine roșii, vinete, castraveți, șamd” și bucureștean fiind răspunsul sare instantaneu… “cât costă?”

Până am înțeles eu că e o formă de a aprecia vecinătatea ta și pe tine ca om, că e ceva obișnuit, a trecut un pic.

Așa că la fel fac și eu acum, nu prea are lumea pe aici cireșe ca ale mele, deci în fiecare vară dau vecinilor…

Să-ți povestesc o întâmplare din primele zile, una ce poate fi exemplu de marketing rural.

Mie-mi place branza, orice fel de brânză, așa că nu avea cum să-mi scape stâna de oi aflată nu departe de casa mea.

M-am urcat în mașină că de, bucureștean, și m-am dus la stână.

Acolo, ciobanul, Miki cum îi zice toată lumea, m-a întâmpinat cu un zâmbet larg, deja știa cine sunt și unde stau…

M-a ascultat apoi a dispărut înăuntru revenind cu o bucată mare de brânză de oi și capră, frumos împachetată și mi a spus simplu: “ia-o, pap-o și dacăți place, îți vând, îți mai dau”.

Zic, “stai, cât costă?”

“Nimic”, spuse el zâmbind…

Au trecut ani de atunci dar nu mai știu câtă brânză am cumpărat de la el, așa de bună era și este și acum.

Știu că prietenii, rudele din satul cu metrou îți pot atesta asta.

Și mai știu că un pic după ce mi a dat prima bucată de brânză, am revenit cu o lampă cu celulă fotovoltaică la el, o are și acum, se vede luminița aia noaptea de la mine din curte.

Sunt curios, spune-mi în comentarii, oare într-adevăr așa e, există o mare diferență între oamenii de la oraș și cei de la țară, sau am avut eu aici noroc de vecini și oameni buni?

În poză, ciobanul Miki mergând spre stână.

Cristian Neacșu mă numesc și scriu despre cum poți câștiga bani pe internet, marketing si promovare pe net, despre viață și autodezvoltare și chiar poezii dar ador să scriu și despre viața la țară, paulownia, găini, câini, electronică și tot ceea ce e tehnic și util oamenilor.

Mă poți găsi pe FacebookTwitter sau Youtube.

{ 0 comments… add one }

Leave a Comment

Următorul articol:

Articolul precedent: