Primul meu principiu de viață

Da știu, te gândești care o fi??? Poate-ți imaginezi că acest principiu de viață e ceva extraordinar sau dimpotrivă ceva simplu și care ți-a scăpat…

NU.

Sau poate da… nu știu, hai să vedem.

Primul meu principiu de viață ar fi …. românește și neaoș spus că EU BAG ÎN MINE.

Exact, ai auzit bine… hai s-o luăm cătinel cu începutul.

Copil fiind am avut o bunică extraordinară de la care am învățat două lucruri: să mă rog și să pap imediat ce fac ochi.

Deci eu bag în mine dimineața într-un mod ce-l face gelos pe Gip, câinele meu pofticios.

Te trezești, ești ca-n transă, întârzii și nu mai papi. Nu ai timp. Poate te oprești la metrou de-un covrig sau două, poate fornetti este un deliciu (aiurea) sau poate chiar te-nduri de niște sandviciuri.

Oricum ar fi cafeluța îți face cu ochiul, timpul trece și stomacelul își cere drepturile cu zgomote hilare.

Foarte rău… nu cred că există ceva mai rău pe lumea asta pentru tine.

Știu că neglijezi, poate doar te astenizezi pentru că ești prea pufoasă sau pufos, poate nu ai timp, poate nu ai chef, poate e o filozofie de viață și nu ai avut o bunica sănătoasă din Ardeal să-ți creeze acest extraordinar obicei.

Dar îți spun cât de simplu pot, eu am făcut mii de excese, doctorii ce mă cunosc au zis că rar au văzut organism mai rezistent la toxine – toxine de tot felul începând cu coca-cola, țigări, stres, viață dezechilibrată, condus pe șosea cu zecile de ore.

EXCES a fost numele meu mult timp, făceam tot felul de excese, am să-ți spun cum alergam și încă alerg până simt că mor (un alt fel de exces), am să-ți spun cum atunci când am câte un proiect important pe net sau ]n curte, stau două zile dacă e nevoie, fără să am nimic, am să-ți spun orice a fost și încă mai e exces în viața mea.

Însă am să-ți spun că nu mă mișc fără să mănânc, că nu pot fuma pe burtica goală, că nu există nimic și nimeni, să mă oprească să pap când mă trezesc.

Deci nu uita acest exemplu al unui principiu de viață extraordinar de simplu dar care te ține sănătos o viață întreagă.

Alt exemplu.

EU BAG ÎN MINE informații, gânduri, idei, vise.

Când mă trezesc m-am obișnuit să ANTICIPEZ. Ca să fac asta cu succes am nevoie să fiu singur cu mine și să fac REPETIȚII, să rumeg în minte pași, scenarii, eventuale lucruri care mă fac deja să mă simt bine.

Apoi ziua se derulează normal, deseori îmi aduc aminte cum asta deja ”am băgat-o în mine” și nu am timp să pierd minunându-mă ci doar a devenit UN OBICEI.

Te sfătuiesc să-ți iei viața în mâini și indiferent ce e în jurul tău să BAGI ÎN TINE că așa vrei tu, mereu, dimineața, exact ceea ce vrei tu.

Nimeni și nimic nu te poate opri, cu timpul va fi exact ca spălatul pe dinți. Obiceiurile ne FAC viața (mai bună sau mai rea). Așa si acest principiu de viață.

Alt exemplu.

Obișnuiam să iubesc, la modul fizic, eeeeeeeeeee, nu te gândi acum prea departe… însă dimineața e un prilej extraordinar să BAGI ÎN TINE dragoste pe pâine, să-ți umpli sufletul și inima cu tandrețe, uite exact așa… să-ți ajungă toată ziua.

Și azi mă uit uimit la părinții mei cum se pupă întotdeauna la plecare, asta se întâmplă de 45 de ani și asta se va întâmpla până vor ajunge îngerași.

Deci nu ezita s-o iei în brațe, s-o strângi la piept, s-o alinți și poate s-o ciufulești un pic, nu e o slăbiciune ci cel mai frumos semn de dragoste.

Nu ezita să te înalți pe vârfuri și să-i pui mâinile în jurul gâtului, să-l săruți apăsat și dulce când el pleacă dimineața, gustul buzelor tale îi vor impregna ființa și va avea mai multă putere să facă ceea ce trebuie.

Deci BAGĂ ÎN TINE gânduri de dragoste, inbibă-te cu sentimente dulci, hrănește-te cu dragostea voastră și nu care cumva să pleci cu ”stomacul gol” căci amarnică îți va fi ziua, fadă, fără gust, plină de îndoieli și resentimente.

Alt exemplu.

Creierul e extraordinar, el poate merge în gol și poate alege pe automat subiecte de gânduri sau tu dimineața poți să bagi în el date, informații, dorințe, senzații, întrebări.

Vai mama lui cel ce rumegă trecutul și se perpelește în căutarea imposibilului… eu știu pentru că ani la rândul am făcut așa…

Însă cât de extraordinar poate fi să știi ce vrei??? Să-ți pui mintea la treabă cu scop PRECIS???

Îți spun eu pentru că știu ambele fețe ale monedei, același creier te îmbolnăvește și tot el te face semizeu în viață, te duce în locuri ce nu  le-ai fi crezut posibile, îți dă soluții gen palma aia peste cap ce ți-o dai când uimit conștientizezi cât de aproape și la îndemână era soluția…

Cu o condiție…. BAGĂ TU ÎN EL ce trebuie, nu-l lăsa pe pilot automat sau ai să te distrugi.

Alt exemplu.

Deseori mi se întâmplă să am draci. Adică nu-mi merge nimic bine, simt că mă învârt precum Gip după coadă, parcă e un făcut și nimic nu se potrivește.
Ei bine atunci am draci și pe cuvânt că nu sunt roz.

Dacă ești pe lângă mine ai să spui că nu mai sunt eu, sunt nesuferit și cârcotaș, îmi aduc aminte de toate cele greșite de tine și e destul să explodez – să explodez cum numai un vărsător știe.

Imaginează-ți că tipul tandru și sensibil, atent și afectuos, gentil și iubăreț face pisicile pe stradă să se înfoaie, câinii să latre, cerul să se întunece și fulgerele verzi din ochii meu distrug amintirea armoniei…

Și pentru că îmi cunosc acestă ”calitate” de a fi intempestiv impetuos incoerent imprevizibil exploziv, când îmi vin dracii, am încercat în ultimii ani să fac ceva cu mine.

Uite cum, uimitor, tot acest simplu principiu de viață mi-a atenuat, dacă nu de tot, barem destul de mult această ”calitate”.

CUM?

Simplu, mă cunosc destul cât să știu din timp când se întâmplă, poate fi cu motiv sau nu dar am descoperit că nici NU ARE IMPORTANȚĂ…

Nu există motivație ”în viață” pentru a proceda așa…

Și ce fac??? Dimineața îmi ”amenajez” un loc în suflet special pentru drăcușorii mei intempestivi, sună poate hilar dar la mine funcționează.

Când mi se ridica părul pe mine, CUPLEZ zona X de liniște și DECUPLEZ zona cu drăcușori.

Inițial nu a fost ușor, a existat o inerție, aveam nevoie să mă plimb un pic, să ies, să deschid o ușă, să respir aer curat… Nu aveam habar că aerul curat e deja în mine.

Acum? Acum se întâmplă pe automat și vine din ceea CE BAG ÎN MINE special cu acest scop.

Zilele trec, clipele și viața aduce noi provocări, niciodată acel tampon preprogramat nu va fi la fel, este normal să fie așa dat fiind că exact ca și o mașină care inițial e nouă, cu timpul se rodează…Cu timpul a aplica aceeași soluție unor probleme diferite temporal e hilar de naiv.

Deci nu uita, știu sigur că nimeni nu scapă de asta, când îți fierbe sângele mai tare fă ceva ce e INIȚIAL PREPROGRAMAT și BĂGAT în sufletul tău.

Nu știu, poate te supără ea cu lipsa ei de logică, poate el cu meciul, poate tocmai ai aflat că cineva drag a murit sau invers, poate ai primit o moștenire, ai câștigat la loto sau ceva extraordinar de bun și neașteptat de bine s-a întâmplat…

Am învățat că emoțiile și senzațiile DURE, INSTANTANEE și care mă surprind pot fi controlate prin simplul fapt că anticipez și pregătesc, bag în mine ceva ce schimbă atunci pe moment șirul gândurilor, lasă subconștientul să se mai obișnuiască cu ideea, lasă inima să ”respire” și conștiința să redefinesca datele problemei.

De multe ori noi oamenii ori facem din țânțar armăsar ori trecem cu vederea prea ușor greutatea unei probleme.

Din fericire avem în noi un sistem ce se reglează singur bazat pe propria experiență de viață și propriile percepții.

Doar să-i dăm timp să funcționeze, al ”bombarda” cu greutatea unei noutăți duce de obicei la un consum nervos ce nu se merită, mai simplu e să-ți creezi singur aceea ”ancoră” în subconștient antrenată din timp.

Evident a spune că există o soluție generală aplicabilă tuturor problemelor și a defini acest obicei al meu ca și acele exemple ca un panaceu universal e o eroare.

Însă spune DA acestui principiu de viață și adaptează propriei voințe, nu vorbesc din stele, nu aberez de dragul de a cheltui acum cerneala mea și timpul tău, am studiat de capul meu, cu capul și viața mea…

Și cine știe, poate acest prim principiu al meu îți va schimba viața destul cât să ai chef să vii din nou aici și uite cum, un pic câte un pic, tu și cu mine, comentând și discutând, împărtășind propriile experiențe, putem învăța unul de la altul și scoate ce e mai bun din imensa rezervă de viață ce e în noi…

Cu drag, Cristian.