Când te gândești la îngeri îți vine în minte puritate, albul absolut. Acum am să-ți povestesc despre îngeri pe pamant…
Există îngeri pe pământ, îi vezi în fiecare zi, glasul lor cristalin îți abate gândurile, îți umple sufletul de bucurie și parcă ai vrea din nou… să fii copil.
Copii sunt îngeri.
Copii sunt îngeri pe pământ, te rog repetă după mine. Fă asta de fiecare dată când crezi că ești singur, ridică-ți privirea și simte căldura, bucuria și naivitatea din ochii lor.
Poate nu ai copii, poate nu vei avea niciodată sau poate ai curtea plină de îngeri. Totuși, indiferent de orice, îți poți ridica ochii și privi cu ochi plini de credință spre orice copil, el va simți și-ți va dărui un suras…
Azi am să-ți spun o poveste adevărată, întâmplată mulți ani în urmă. Aveam un prieten, Ovidiu, director la o firmă de telefonie mobilă și de fiecare dată când ne întâlneam, îl simțeam trist și abătut…
Cum ne apropiasem, într-o bună zi mi-a spus ce-l doare. Visa la un copil, amândoi doreau un copil din tot sufletul dar medicii nu le lăsaseră nicio speranță…
Nu era el de vină ci ea, cel puțin așa spuneau ucenicii lui Hipocrate. Fusesera la biserică, la jdemii de doctori, în străinătate, făcuseră dragoste și pe casă numai să aibă un îngeraș.
Ce nu încercaseră, erau o enciclopedie ambulantă despre știința procreerii.. Zilele și lunile s-au scurs apoi m-am întâlnit cu Ovidiu într-o dimineață geroasă de iarnă.
Mă uitam la el, zic asta nu-i Ovidiu. Cutele dispăruseră, avea o privire atât de luminoasă și colțul gurii ridicat ușor a mucalit – așa cum îl cunoscusem și cum mi-l aminteam de când lumea.
– Cristi, sunt fericit…
– Ia zi, frate …adica stai ..nu-mi spune …
– Da, am un baiat!
Wow, nu-mi reveneam … zic, stai puțin .. aaaaaaaaa, zice, AM ÎNFIAT o gălușcă mică…
Dacă nu știi, îți spun eu – e o nebunie să infiezi un copil în România, probabil nu e simplu niciunde în lume.
Se uita la mine și îmi povestea cum ”îngerașul” băgase piure de mere în superhd-ul lui de 2500 de euro… zic ăsta a luat-o razna…
Trebuie să-ți spun că Ovidiu avea o pasiune, orice de înaltă tehnologie în materie de muzică era bun de cumpărat. Nu demult, a lui soție, nu avea voie nici să șteargă praful de pe scule.
Acum se schimbase totul, îngerașul ronțăia telecomenzi, băga degetele în boxe și arunca cu telefoane mobile prin casa, totul sub ochii fericiți ai lui tati…
M-am bucurat sincer pentru el, parcă era transpus… Tristețea din ochii lor dispăruse departe, acel ghemotoc mic și jucăuș îi readusese la viata…
Asta face un îngeraș din tine, te schimbă complet, inevitabil și ireversibil, soarele pare că e mai luminos, zilele trec și simți că trăiești, orice greutate ți se pare o joacă.
Nu cred că un om poate fi fericit și complet pe pământ dacă pleacă fără a lăsa în urmă lui un copil – bogățiile pământului să le ai nu fac cât un îngeraș, nimic din ceea ce creezi nu simți că există așa ca un copil…
Și pentru că îngerii nu există numai pe pământ am să-ți spun sfârșitul poveștii lui Ovidiu…
Într-o zi l-am sunat, îmi era dor să-l mai aud, mi-a zis că nu poate vorbi, avea o voce ciudată și mi-a inchis…
Stăteam și mă uitam pe gânduri la telefon și zic las’ că-l sun mai târziu. Mai târziu m-a sunat el, nu pot descrie ce am auzit, pot doar să-ți spun că era la maternitate – soția nascuse.
Acum avea doi băieți. Îngerii există – nu uita niciodată.
Cu drag, Cristian.
Photo by Michal Bar Haim on Unsplash
Citește și Veșnic tânăr
Cristian Neacșu mă numesc și scriu despre cum poți câștiga bani pe internet, marketing si promovare pe net, despre viață și autodezvoltare și chiar poezii dar ador să scriu și despre viața la țară, paulownia, găini, câini, electronică și tot ceea ce e tehnic și util oamenilor.