Astăzi zic să scriu două vorbe despre centrala ta sau a mea cu lemne și despre câteva reguli și informații ce s-ar putea să ți se pară interesante. Ceea ce urmează să citești e doar experiența mea de 4 ani iar dacă tu deja știi toate astea, mă bucur să reiterăm reciproc elemente comune nouă.
Dacă nu știai și cele ce vor urma sunt de natură să-ți limpezească și lămurească barem parte din întrebări, eu mă bucur, înseamnă că parte din ceea ce știu a putut să-ți fie de folos, uraaaaaaa!!! Și într-un caz și în celălalt, sper ca rândurile următoare să ne fie de folos tuturor.
A venit toamna, ba chiar e deja matură iar tu ar fi trebuit deja să știi și să iei câteva măsuri în legătură cu funcționarea centralei pe lemne.

Iată câteva puncte ce subliniază măsuri, fenomene, momente din exploatere, concluzii și informații ce le-am trăit, le voi reda aleator, fără o ordine prestabilită, așa cum îmi vin acum în minte:
Funcționarea ventilatorului centralei.
În 2016, când am cumpărat proprietatea de la țară, am ”mostenit” o grămadă de pari vechi de salcâm, groși și duri, undeva în fundul grădinii. Eu lemn mai tare și mai uscat n-am văzut în viața mea. Stăteau depozitați de 10 ani, parte erau drugi de poartă, parte elemente de gard vechi iar unii, părți vechi din bârne de acoperiș.
Prost să fii, noroc să ai, știi vorba aceea, m-am bucurat că nu trebuie să cumpăr lemne și le-am dat gata într-o iarnă. Într-o iarnă am ras mai mult de 10 metri cubi nu steri de lemne superuscate. Asta, adaca te gândești că acum îmi ajung 3 metri îți dă dimensiunea lipsei mele de experiența și informație.
Asta s-a întâmplat din cauza faptului ca, neobișnuit cu centrala, am setat ventilatorul să mearga TOT TIMPUL.
Tu să nu faci așa. Practic e nevoie să pornesca ventilatorul în două cazuri. Când deschizi ușa centralei și vrei să alimentezi, pentru a nu-ți refula fum în camera centralei și, la început, când formezi patul de jar. Ar mai fi și a treia variantă, cea în care coșul nu face față sau coșul nu e bine construit sau e vânt extrem.
Deci niciodată să nu lași ventilatorul centralei să merga mereu, vei face risipă de energie electrică și lemn.
Aprinderea focului în centrală.
Nu știu cum faci tu, dar am să-ți spun cum fac eu, azi, 19 noiembrie 2020. Știi pliantele de la supermarketuri? Eu toată vara, când mă duc la cumpărături, ”colectionez” pliante. Apoi am prieteni. Îi sun și le cer reviste vechi, reclame, carton, hârtie, orice e pe bază de hârtie. Și fac destule provizii primăvara, vara și toamna pentru iarnă.
Astfel, pun în centrală foi mototolite ale unor pliante, apoi pun lemne uscate tăiate din vară subțiri apoi iar pliante și dau foc. Apoi am treabă 5 minute.
Când revin, e destul jar pentru a pune lemne mai ”serioase”. În felul acesta nu folosesc amestecuri inflamabile, benzină, motorină, etc și nu-mi bat capul cu tot felul de alte procedee. Funcționează garantat mereu și faci și economie.
Cenușa din centrală.
Cenușa din centrală NU se aruncă. Spre deosebire de cenușa din sobe, cenușa din centrale e mult mai fină. Asta datorită combustiei mult mai complete din centrală față de sobă. Și datorită temperaturilor superioare controlate din centrală.
Cu această cenușă poți face multe lucruri dar am să-ți spun azi doar două. Poți ”revigora” pământul din grădină, împrăștiind-o controlat adică uniform și în doze relativ mici.
Apoi o poți folosi cu mare succes la găini, rațe, în adăpostul lor de iarnă. Pe de-o parte le vor feri de dăunători, păduchi, etc, pe de altă parte se vor amesteca cu găinațul natural dând naștere unui ingrasamnt organic numai bun de folosit în viitor.
Nu-i da acesta destinație decât numai dacă arzi lemn și nu nebunii chimice, compuși chimici și câte îi mai pot trece romanului descurcăreț prin minte să ardă iarna.
Folosește în centrală propriile-ți resurse.
Suntem în mare grabă să cumpărăm lemne uitând de propria grădină. Pomii trebuiesc ”coafati” rezultând craci, crengi, resturi lemnose.
Pomii mai trebuiesc și tăiați că uneori au prostul obicei de a se usca. La tăiere rămâne radacina, poți săpa și scoate apoi usca și folosi la foc iarna.
Vecinii, că sper că ai vecini, pot dezavua mizeria lăsată de un eventual om de curăță grădina. Și la ei se pot usca pomii. Iată un prilej numai bun pentru tine de a-i sugera vecinului să ți-i arunce peste gard în primăvară. În toamnă vei moșteni material lemnos uscat.
Care material lemnos pe mine mă ajută toamnă și primăvară. Eu nu umblu la lemnele mari primăvară și toamnă, iar iarna devreme, ziua, folosesc doar din grădină. O idee de economie pentru tine.
Curăță des centrala de cenușă.
De ce să faci asta? Pentru că cenușa în exces îți va micșora randamentul centralei. Ce înseamnă des și ce înseamnă rar? Eu curăț o data la 3 zile dar am o centrală mare. La tine poate e nevoie zilnic, nu am de unde să știu, tu știi cel mai bine. Însă nu uita că o centrală curată înseamnă economie la buzunar.
Instalează robineți termostatati.
Dacă și tu, ca și mine, ai calorifere, ar fi o idee bună să ai instalați robineți termostatati la barem 20% din numărul caloriferelor. Niciodată la toți, nu e recomandat.
Făcând asta vei putea face o economie de lemne substanțială prin micșorarea temperaturii în zonele de referință sau/și prin echilibrarea termodinamică a circuitului de încălzire.
În același timp vei exclude deteriorarea robineților normali folosiți prea des în locuri cheie. Nu costă o avere, cred că acum sunt undeva pe la 50 de lei bucata dar, îți garantez că-și vor face treaba bine.
Echilibrează instalația de încălzire.
Asta sună poate prea tehnic dar te asigur că o dată ce înțelegi, totul va fi simplu. La diferențele de nivel din casă se creează pungi de aer.
Se întâmplă când unele calorifere sunt instalate mai sus decât celelalte. Atunci, e posibil ca acele calorifere ce sunt instalate mai sus față de celelalte să nu se încălzească sau să se încălzească parțial.
Presupunând că le-ai aerisit și te întrebi ce ai mai putea face, iată o soluție. Vezi în casă unde sunt caloriferele de pe aceeași ramură care se încălzesc mai tare. Micșorează-le tirajul, închide 50% din robinet. Vei observa cum, încet, și cele ce se încălzeau mai puțin, ”revin la viata”.Este un domeniu mai specializat și ceea ce-am zis mai sus rezolvă parte din probleme dar, dacă vei avea în continuare probleme e posibil să ai nevoie de instalator de centrale care să te rezolve.
Setarea termostatului centralei.
Pentru mulți e un mister. Și e normal să fie așa pentru că e foarte posibil ca instalatorul sau chiar tu să fii setat greșit automatizarea centralei. În principiu, dacă îți imaginezi o oală cu apa pe foc, vei dori să stingi focul când oala dă în clocot.
Noi nu vom stinge focul dar vom activă pompa de recirculare care la rândul ei va împinge apa fierbinte, agentul termic, spre calorifere. Temperatura de activare a pompei de recirculare e setabila electronic sau/și manual. Îți recomand să te ”joci” un pic manual pentru a înțelege cum funcționează sistemul.
Revenind, imaginează-ți că ai pornit focul setând pompa de recirculare să pornesca astfel încât ”oala să nu dea în foc” respectiv la temperatură de 90 grd Celsius.
Fac o paranteză spundu-ți că totuși, dacă reostatul sau senzorul se strică, instalatorul ar fi trebuit să-ți fi instalat o supapă de suprapresiune, caz în care aceasta va refula lichid și aburi, nedeteriorand țevi. Nu e de dorit dar se mai întâmplă.
Deci apa va ajunge la 90 grd Celsius, va exista o inerție termică până pe la 95 grd Celsius apoi temperatura se va uniformiza coborând dar nu mai puțin de 60 grd Celsius, când va începe să urce iar, procesul continuând ciclic în timp, în funcție de cantitatea de lemn cu care a fost încărcată centrala.
Setarea temperaturii de activare a pompei de recirculare mai sus sau mai jos de 90 grd Celsius se face în limite minime în funcție de temperatura exterioară.
Setarea treptelor de activare a pompei de recirculare, dacă e setabila, chestie ce ți-aș recomanda, este iar importantă. Una e să ”plimbe”apa ușor consumând puțin în regim de relanti pe timp nu așa de răcoros și alta e să fie setată la maxim, caz în care micșorarea temperaturii apei se realizează mai repede.
E de dorit să echilibrezi și aici lucrurile așa încât consumul de energie electrică și de lemne în timp să-ți dea un randament maxim. Asta nu se va realiza în termeni preprogramati ci va necesită o ajustare manuală.
Odată stabilit regimul constant maxim de randament, vei știi exact cum să procedezi indiferent dacă afară e o iarna mai blândă sau dimpotrivă, e un ger de crapă pietrele.
Regimul și tipul de încărcare al centralei cu lemne.
Aici e simplu. Nu vei încărca centrala cu lemne până când lemnele din centrală nu sunt jar pe ducă. Vei face încărcări succesive la intervale de timp predeterminate de experiența ta în materie de folosirea centralei, tipul de lemn și temperatura exterioară.
În mod normal, o încărcare minimă de seară ar trebui să ajungă pentru toată noaptea lejer. Totodată la încărcarea cu lemne în centrală vei avea grijă ca lemnele să nu fie aranjate în interior haotic ci, pe cât se poate, aranjate unele lângă celelalte, ordonat iar arderea va fi și ea una ordonată.
Folosirea și verificarea antigelului în centrala cu lemne.
Dacă ți-ai propus să mai și pleci de acasă, folosirea antigelului e obligatorie. Astfel vei fi sigur că în caz de temperaturi negative în exterior și centrală care s-a stins și nu mai are focar și deci nici pompă de recirculare activată, țevile nu vor îngheța, deteriorându-se.
Verificarea antigelului se face anual și ca idee, o verificare simplă a unui antigel bun va reda o senzație de alunecare a degetelor la înmuierea în acesta. Ca și cum antigelul ar fi gras.
Camera centralei.
Camera centralei ar trebui să aibă câteva lucruri mai speciale. În primul rând lumină și aer. Poți folosi un senzor cu led pentru ca la intrarea în aceasta, lumina să se aprindă automat. Lumina se va stinge la părăsirea camerei centralei.
Un geam de aerisire care e posibil să fie lăsat batant așa încât volumul de aer necesar pentru centrală să fie suficient. Un calorifer de minim 500W va asigura o temperatură optimă.
Tavă metalică pentru colectare cenușă și chiar un aspirator de cenușă-erau relativ ieftine la Lidl. Tavă de nisip, o lopată, un extinctor și instalația electrică clară și protejată la foc.
Instrumentele de măsurare a temperaturii și presiunii curate și ferite de șocuri mecanice sau termice. Racordul de ieșire spre coș la îndemână, vizibil și ușor accesibil. Țevile și în general tot circuitul la vedere și ușor de inspectat la eventuale avarii.
Spațiu de jur împrejurul centralei. Nu e bine să depozitezi nimic lângă centrală, nici lemne sau alte materiale inflamabile dar nici obiecte ce te-ar putea deranja în caz de avarie. Podeaua ar trebui să aibă scurgere. Ușa ar trebui să se deschidă spre exterior.
Închei aici, desigur ca sunt mult mai multe lucruri de care ar trebui să ținem cont dar mă aștept să le descoperim împreună în comentarii.
În poză o centrală cam ca a mea.
Să ai o seară călduroasă și plină de idei bune!
Cristian Neacșu mă numesc și scriu despre cum poți câștiga bani pe internet, marketing si promovare pe net, despre viață și autodezvoltare și chiar poezii dar ador să scriu și despre viața la țară, paulownia, găini, câini, electronică și tot ceea ce e tehnic și util oamenilor.
